CALATORII

  CLISURA DUNĂRII se întinde de la Baziaş până la Orşova, 137 de km , căştigând atât valoare de unicitate cât şi de mărime în lungime.Străbate localităţi din două judeţe: Baziaş, Socol,Pojejena, Moldova Nouă, Coronini(Pescari),Gârnic, Sicheviţa, Berzasca în judeţul Caraş Severin, Şviniţa, Dubova,Eşelniţa,Illoviţa şi Brezniţa-Ocol în judeţul Mehedinţi. În stânga fluviului , pe malul Românesc, din amonte , Dunărea trece prin Câmpia de Vest, apoi străbate muntii Carpati, mai precis m-ţii Almăjului, m-ţii Mehedinţi, podişul Mehedinţi. Captează apele Nerei la intrare şi pe ale Cernei la iesire din Clisură. Dunarea a reuşit să treacă m-ţii Carpaţi. E o poveste veche datând din perioada pliocenului spre începutul cuaternarului. Există doua variante :  Emmanuel De Martane şi Jovan Cvijic susţin ferestruirea transvarsală a Carpaţilor, prin eroziunea regresivăşi deturnarea unor cursuri de ape de pe versantul opus prin captări, în condiţiile coborârii Câmpiei Române şi a înalţării munţilor;  Defileul provine dintr-o veche strâmtoare marină care făcea legătura între Lacul Panonic în vest şi Lacul Pontic aflat în Câmpia Română, prin captarea apelor de pe versanţii munţilor, în condiţia în care se producea increţirea terrei si cobora nivelul Câmpiei Române; Geneza este doar la nivel de presupuneri, existând dovezi pro şi contra fiecăreia dintre ele. Cert este faptul că Dunărea a reuşit un lucru măreţ: să despice Carpaţii Meridionali , sa treacă printre ei , deschizând cel mai mare Defileu din Europa , in partea de vest a României, uimindu-ne ăncă de la intrarea în ţară cu puterea si frumuseţea ei. Ana Blandiana, poetă şi textieră, avea să întrebe intr-un reportaj , referitor la Clisura Dunării, cine ar mai putea să învingă acest mare fluviu ?... La intrarea în Cazanele Mari, Dunărea parcă şi adună forţele printr-o deschidere de 5km de la malul Românesc la cel al Serbiei,fiind iar un record de lăţime de data aceasta.al doilea Ostrov se va găsi la Şimian, acesta fiind inundat însă în urma construcţiei de la Porţile de Fier, care a inălţat nivelul apelor.Astfel dacă înainte de construcţia barajului apele erau învolburate , nervoase , cu multe vârtejuri ce se izbeau de stănci, acum ele curg liniştite în albia care, in Defileu , atinge o lăţime cuprinsă între 500 de metri la Cazanele Mari şi 150m la Cazanele Mici, în zona Ciucărului Mic pe malul Românesc şi Ştrebel pe malul Serbiei, cu o înălţime de 100m. Defileul se împarte în două: Cazanele Mari străjuite de culmile muntoase ale Ciucărului Mare (m-ţii Almăjului), cuprinzând drumul de la Moldova Nouă până la Dubova şi Cazanele Mici, străjuite de culmile Ciucărului Mic (m-ţii Mehedinţi), de la Dubova până la Orşova, Dunărea străbătând 3 km de stânci, înnainte de a ieşi din Defileu pentru a primi apele Cernei. Înălţimea munţilor variază între 600 m şi 750 de m.Adâncimea apei variază între 17m în amonte si 30 de m în zona Cazanelor. Vei gasi aici, calatorule, stanca, sosea, si apa unduindu se printre munti, pescarusi, fazani, vipere....smochini , mojdrunul scumpia.Vei gasi loc pentru plaja, si munte, vei afla cabane, restaurante cu meniu predominant pescaresc, vei putea pescui sau vana.E o zona unde natura e la ea acasa, cu toata splendoarea ei.